Costumul popular-element de bază al culturii materiale a unui popor

Îmbinarea armonioasă a utilului cu frumosul, bogăție și expresivitate artistică, gust și măiestrie în execuție, simplitate plină de eleganță sunt numai câteva dintre principalele trăsături caracteristice ale costumului popular românesc. Materiile prime de bază din care se făceau în trecut țesăturile destinate confecționării îmbrăcămintei au fost cânepa, inul și lâna. Gospodina era cea care confecționa piesele ce se îmbrăcau direct pe corp adică  ia, cămașa, poalele, călțunii precum și piesele care erau purtate ca acoperământ pentru cap.

În urma investigațiilor etnografice au fost descoperite zone în care s-a menținut până nu demult obiceiul ca fetele să-și coasă pentru anumite ocazii cămăși noi cu care să apară în sat. Cusutul noilor cămăși avea loc aproape în taină. Fiecare fată lucra la cămașa ce urma să o îmbrace la o anumită sărbătoare având grijă să nu fie văzută de consătencele sale. Ea crea motive originale de un farmec și o gingășie necunoscută în tradiția satului. Abia în ziua respectivă, când toate fetele satului se îmbrăcau în cămăși noi ieșea la iveală cu putere frumusețea și măiestria artistică a celor care creaseră aceste cămăși.

În acest fel obiceiul tradițional stimula creația populară, stimula hărnicia fetelor , îndemânarea și iscusința lor în realizarea unor noi valori.

Costumul popular a fost și este o expresie vie a stării sociale a purtătorilor săi. Privit în ansamblul său, portul popular din provinciile istorice românești prezintă și particularități locale, astfel că, în portul popular din Moldova, inclusiv Bucovina este relevată prin prezența fotei. Fota, catrința, vâlnicul și peștemanul sunt piese de port care asigură structura unitară a costumului popular femeiesc din Muntenia și Oltenia, iar catrința în Transilvania.

Rapsod popular din

comuna Vlădeni- Ialomița

Costum popular din județul Ialomița

Costumul femeiesc la români este alcătuit din următoarele piese principale: cămașă numită în Muntenia și sudul Transilvaniei și ie, brâu, catrință, opregul cu franjuri, fota cu vâlnicul, apoi învelitoarele pentru cap de cele mai felurite forme între care amintim și marama de borangic.

Costumul popular din țara noastră este supus unor prefaceri radicale. Piesele cele mai caracteristice ale portului popular tradițional îmbogățesc astăzi patrimoniul cultural al poporului nostru găsindu-și locul în muzee. Ele vor aduce peste veacuri mărturia dragostei de frumos, a gustului și al simțământului artistic al poporului nostru.

sursa: Ion Vlăduțiu – Etnografia românească

iunie 24, 2015iunie 24, 2015 de bmfetesti Lasă un comentariu

SCULPTORUL ION VLAD SAU NEDREPTUL DESTIN AL UNUI MARE ARTIST

S-a născut în Fetești, Județul Ialomița, România. Școala primară, generală și liceul le-a absolvit la Călărași, apoi a urmat studii de belle arte la București sub îndrumarea sculptorului Corneliu Medrea. Expoziții în țară și peste hotare, personale și colective. În anul 1964 a primit Premiul de Stat pentru sculptură, iar în 1991, la 9 martie, a fost primit în Academia Română, ca cetățean francez. A fost profesor la Institutul de arhitectură ION MINCU din București, la Academia Franceză-Americană din Paris și profesor de desen la Sorbona. Este primul sculptor care a redat în sculptură SUFERINȚA. A lucrat în bronz, oțel, aramă, ciment colorat, piatră, marmură, travertin, gips colorat. Statuia lui Eminescu din apropierea Sorbonei este capodopera sa. În Biblioteca Academiei, în bibliotecile principalelor universități românești, în bibliotecile orașelor Fetești și Călărași se află monografia plină de date despre viața și opera marelui artist, fotografii ale sculpturilor sale din epoca românească și din epoca franceză, 1946-1965, respectiv 1965-1992. Decedat la 28 ianuarie 1992. În 2020 se împlinesc o sută de ani de la nașterea marelui artist și se cuvine să fie adus în față, acolo unde îi este locul.

EMIL DRUNCEA

    

iunie 18, 2015iunie 18, 2015 de bmfetesti Lasă un comentariu

Personalități feteștene : sculptorul Ion Vlad

,, Călător printre statui”

,, În luna mai 1994 a sosit în micul nostru orășel, Fetești – Ialomița-România, o scrisoare a doamnei Elena Tomescu Iupceanu. Distinsa doamnă a fost soția  domnului ION VLAD mare sculptor român.

Redăm cuvânt cu cuvânt conținutul scrisorii:

,, Am onoarea și plăcerea de a vă trimite acest exemplar pentru biblioteca orașului dumneavoastră, deoarece sculptorul Ion Vlad, autorul acestei coperte, cum și a portretului din interior, este născut în orașul  Fetești.

 Acum, repauzează de doi ani în cimitirul Montparnasse din Paris, unde se află și marele nostru Brâncuși. Fie-le țărâna ușoară”

 ,,Cu stimă, Elena Tomescu Iupceanu, fostă Vlad. 20. 04. 1994”.

…………………………………………………………………………………………..

                                            Extras din monografia,,Ion Vlad-Sculptor”(1920-1992)

Redau acest text ca o invitație la lectură a monografiei mai sus menționată moment propice de a-l descoperi pe marele Ion Vlad-sculptorul a cărei ,,geografie a vieții artistice” a fost marcată de patru puncte cardinale:

Fetești, sursa de inspirație,Călărași, formarea, București, perfecțiunea, iar Parisul, desăvârșirea.

iunie 15, 2015iunie 15, 2015 de bmfetesti Lasă un comentariu

,,Doru Davidovici-70 de Ani-Povestea Zborului, Povestea unei Vieți”

,,Doru Davidovici-70 de Ani-Povestea Zborului, Povestea unei Vieți”.

iunie 10, 2015 de bmfetesti Lasă un comentariu

,,Doru Davidovici-70 de Ani-Povestea Zborului, Povestea unei Vieți”

În urmă cu 70 de ani , la București , într-o familie de evrei se naște Doru Davidovici. Influențat de operele scriitorilor Ray Bradbury, Radu Tudoran, Bertolt Brecht își publică prima carte ,,Caii de la Voroneț” în 1973 la șase ani de la absolvirea Școlii Superioare de Ofițeri Activi de Aviație. A fost un împătimit al teoriilor despre lumi paralele și al fenomenului OZN teme pe care le discuta adesea cu prietenul său Dumitru Prunariu. Datorită cărților sale , a profesiei și a modului în care a trecut în neființă( dec. 20 aprilie 1989), Doru Davidovici a fost comparat adesea cu Antoine de Saint-Exupéry.

Faptul că în prezent nu se mai vorbește aproape deloc despre opera lui Davidovici, că generațiile actuale de tineri nu-i cunosc nici opera , nici personalitatea i-a determinat pe cei ce l-au cunoscut îndeaproape pe scriitor să demareze un proiect-eveniment ,, Doru Davidovici-70 de ani- Povestea Zborului, Povestea unei Vieți” în cadrul căruia se desfășoară anul acesta întâlniri evocativ- omagiale cu titlul ,, Doru Davidovici- Vârful de lance al unei generații” așa cum a fost cea care s-a încheiat în 28 mai 2015 la biblioteca municipală Ion Vlad Fetești.

https://bibliotecaionvladfetesti.Wordpress.com

iunie 10, 2015iunie 15, 2015 de bmfetesti Lasă un comentariu

„Cartea – făclia Lumii.”

„Scriu pentru cei care nu se uită cu ochii pe dos. Pentru cititorii mei. Plângem la fel, râdem la fel, ne purtăm greu povara, de piatră e crucea”‘.(D. Matcovschi).

iunie 9, 2015iunie 9, 2015 de bmfetesti Lasă un comentariu